Bunica

Imi amintesc de ea…destul de inalta la statura, umbla repede, chiar prea repede ..iti dadea impresia unei persoane ocupate sau harnice.Vara era tot timpul desculta prin curte si ii priveam picioarele cu atentie deoarece avea oasele de la degetele mari foarte proeminente.Cum ajungeam la ea se grabea sa ne faca ceva de mancare si de regula era carnat de porc prajit si cu piure de cartofi sau fara , care intotdeauna era foarte bun…Disparea rapid in bucataria de vara si n-o mai vedeam cam juma de ora – o ora, pentru ca nu-i lua prea mult sa incropeasca o mancare.Era zambitoare.Intotdeauna cand plecam acasa intra in camara unde avea banii si-mi dadea cate o suta de lei fara sa vada mosu’.Acum casa e vanduta, buna si mosu nu mai sunt…si e un sentiment straniu cand ma gandesc ca acum locuieste altcineva in acele camere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s