lacrimi

onoreaza-ti durerea

5 comentarii

Preluare din damaideparte.ro

Ai suferit vreodata o pierdere? Ai incetat o relatie? Te-ai despartit de cineva? Ti-ai permis tie insuti sa simti durerea acelei pierdei sau ai incercat sa o ingropi si sa o ignori ? Inca mai porti acea durere in interiorul tau? Ai constientizat-o pe deplin?

De multe ori, cand suferim o despartire, intr-o forma sau alta, procesam atata durere si schimbare pe care o percepem ca amenintatoare, astfel incat am putea sa plangem intr-una.

Cu toate astea, in timpul zilei suntem atat de ocupati incat nu ne acordam timpul de a simti nimic. De obicei, durerea se accentueaza in timpul noptii. Si simtim nevoia sa plangem. Dar de multe ori nu onoram aceasta nevoie de a plange, pentru ca nu dorim sa ne simtim tristi si singuri, ci puternici si optimisti.
Si pentru a fugi de sentimentul de tristete si singuratate, incepem sa ne gasim tot felul de preocupari, astfel incat sa nu cumva sa plangem. Vorbim cu prieteni la telefon sau prin skype, privim la TV pana ne saturam. Problema e rezolvata. Nu mai ai timp pentru plans. Oricum a plange e o prostie.

Pana cand, intr-un anumit moment, auzi o voce in interiorul tau care iti spune: “Plangi daca simti nevoia sa plangi. Nu-ti mai bloca sentimentele. Lasa-le sa iasa la suprafata.”

Si atunci, daca intr-adevar te iubesti pe tine insuti si intelegi ca bucuria si tristetea sunt doua fete ale aceleiasi monede, vei inchide televizorul si vei inceta sa fugi de durere. Vei sta singur si vei lasa lacrimile sa iasa la suprafata. Vei lasa toata durerea sa iasa la lumina, pentru ca vei sti ca pana nu este recunoscuta si onorata, nu se va putea transforma in bucurie.

Vei constientiza fiecare gand care iti va veni :
Sunt singur/a.
E greu.
Sunt speriat/a.
Ma doare.
Nu stiu cum sa fiu eu insumi/insami.
Nu voi supravietui.
Nu voi reusi.
Nu pot indura asta.
Am facut o greseala.

Si vei lasa sa iasa toate aceste lucruri la lumina, fara sa mai incerci sa-ti opresti vreodata lacrimile, fara sa filtrezi sau sa evaluezi gandurile care iti parvin. Doar le vei lasa sa iasa la iveala si sa fie constientizate. Si vei simti tot ce ai vrut sa innabusesti pana atunci. Si vei plange pana cand nu va mai ramane nimic de plans. Fiecare gand care a vrut sa iasa la suprafata, a iesit. Si s-a dus.

Dupa aceea va fi liniste si plansul se va opri. Te vei simti impacat. Nu vor mai fi frici in tine, pentru ca ele au fost eliberate prin lacrimile tale. Te vei simti ca si cum ai pluti.

Apoi, poate ca vocea ta interioara iti va spune din nou: “ Ok. Acum haide sa punem la un loc toate bucatile vietii tale. Poate vei descoperi ca situatia nu e atat de rea pe cat te temeai tu.”

Si poate ca, privind acum cu ochii spalati de lacrimi, chiar vei descoperi perspective noi in viata ta. Si vei deveni optimist si motivat sa mergi pe poteci noi in viata ta.

Cred ca e timpul sa invatam ca e in regula sa plangem. E sanatos. Purificator. Eliberand sentimentele de frica si de lipsa de putere, faci loc vindecarii sa inceapa. Cand simti nevoia sa plangi, acorda-ti timp sa o faci.

Este in regula sa simti durere emotionala. Frica, singuratate, panica, anxietate, tristete, vina, rusine sau furie. Constientizeaza sentimentele, nu le ingropa. Exprima-le si apoi elibereaza-le.

Cand incercam sa trecem peste durere fara sa o constientizam pe deplin, e ca si cum ne-am pune haine noi peste niste haine murdare. E mai bine sa ne scoatem hainele murdare, sa le spalam, sa le uscam si apoi sa ne punem haine curate.

Onoreaza-ti lacrimile, lasa-le sa te curete si sa te pregateasca pentru un nou traseu al vietii tale!

sursa damaideparte.ro

cand ai inima franta…

3 comentarii

Intr-adevar ..iubirea e absurda, e oarba, e lipsita de ratiune,nu are nici o logica, nu-ti da nici un raspuns concret, nu te face mai puternic ci din contra slab si vulnerabil, te face sa plutesti cu inima ranita pe valurile neincrederii, te face sa plangi, sa implori, sa pleci capul, sa ierti de un milion de ori,sa urasti , apoi iar sa iubesti,sa disperi ca apoi sa speri iar si iar…