soare

ploaia

9 comentarii

Printre stropii grei de ploaie
Cad pasari din vazduh.
Cu aripile larg intinse
Cersind soare..
Ies afara in ploaie
Vreau sa simt stropii grei,
Ii simt cum ajung la piele…
E o ploaie calda de vara.

Stiu ca tu esti pe undeva
Oare la tine a ajuns ploaia?
Daca da, simte-o pe piele
Ca o mangaiere de-a mea.
Ca o lacrima de cristal,
Un strop imi atinge buzele
Inchid ochii si simt,
Imi imaginez o sarutare de-a ta.

Genele imi sunt ude..
Nu stiu..ploaie sau lacrimi,
Ma topesc in visare..
Ploaia ma spala de pacate.
O raza mica de soare
Apare printre norii grei
Inima-mi bate grabita
Gandul nu mai doare.

M-am invatat cu departarea
Iti mai trimit doar cate-un nor
Amintirile inca dor..
La fel si resemnarea.

pamant gol

Un comentariu

E doar un mormant, teren gol, pamant sec ,fara viata.Nu simt ca sunt mai aproape de cel drag care e acolo, din contra imi aduce amintiri dureroase despre ziua cand l-a inghitit acolo pamantul…pamantul din care toti am venit si in care intr-o zi ne vom intoarce.Florile zambesc vesele in soare, nici nu stiu ca se hranesc din cadavrele de sub ele.Sunt obscen de colorate si vesele pentru un mormant.Ar fi mai potrivit daca s-ar inventa genetic niste flori negre care sa acopere mormintele.Iar pietrele funerare care la noi, la romani ,sunt o obsesie, stralucesc grotesc in soare, si nu alina cu nimic suferinta din suflet..Eh..am devenit prea trista, si totul mi se pare fara rost.Doar copiii ne mai pot da energie sa continuam in unele momente in care totul pare lipsit de sens.Odihneasca-se in pace si liniste toti ai nostri cei dragi…