pictorial parcul dendrologic Simeria

Definitie

Sunt intr-o continua cautare a adevaratei mele forme.Nu am liniste nici ziua nici noaptea pana nu-mi dau o definitie cat de cat exacta.Si aceata cautare poate dura ani de zile sau …poate toata viata.

secret love

decat sa..

decat sa plang la marginea prapastiei
mai bine te caut in ea..
decat sa alerg in urma timpului
mai bine il ignor..
decat sa sper in iubirea ta
ma prefac ca exista..
decat sa visez umbra ta
mai bine nu ma culc deloc..
decat sa caut un vis prin asternuturi
mai bine dorm sub cerul liber..
decat sa plang lacrimi albastre
mai bine tin ochii stransi..
decat sa te imbratisez
mai bine ma inchid in mine..
ca o scoica inchistata pe vecie
ca un cerc perfect inchis
care nu are nici un punct de iesire..
decat sa te imbratisez..mai bine..
decat sa te doresc
mai bine imi accept soarta..
decat sa te iubesc
mai bine imi plang dorintele..
decat sa mai sper..
mai bine ma prefac in cenusa
decat sa mai ard
mai bine curg ca un rau..
..decat…mai bine..

fetele…

Fetele din ziua de azi în liceu învaţă doar două litere şi două cifre: A4 şi X5, începînd cu facultatea învaţă încă două cifre şi o literă: Q7 şi X6.
Din cauza crizei financiare, începînd cu anul universitar 2009-2010, se va schimba programa la facultăţi şi se vor învăţa alte patru litere: RATB.

cred ca

Cred ca cel mai bine te simti atunci cand esti impacat cu tine insuti.
Si cand te simti bine in pielea ta, dar cu adevarat bine, fara sa te prefaci.

visare..

Ma descompun in milioane de particule, plutesc exact unde vreau.Vantul ma duce usor…frunzele plutesc si ele langa mine,ma iau la intrecere cu frunzele moarte , ingalbenite, ruginii…Alerg si deodata nu mai am nevoie de picioare, ma ridic si plutesc, zbor…desi nu am aripi..Soarele de toamna ma incalzeste , imi ravaseste parul, imi ravaseste amintirile…viata.

remember vama veche

shakira she wolf

despre

Play …apoi citeste

*Nu exista pustiu ci doar incapacitatea noastra de a umple golul in care traim.
*Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand , de fapt nu facem altceva decat sa murim suportabil, putin cate putin.
*Ceea ce nu traim la timp nu mai traim niciodata.
*Nu exista fericire de care sa-ti amintesti fara tristete.
*Sa nu uiti ca orice asteptare e provizorie chiar daca dureaza toata viata.
*O pasiune n-are nevoie de motivari. Ea nu cere neaparat sa fie inteleasa si explicabila.Dimpotriva,incepe acolo unde nu mai e nimic de explicat, sfarsind abia cand simte din nou nevoia de lamuriri.
*Tot ceea ce pierdem , pierdem pentru totdeauna.
*Nimic durabil nu se poate intemeia pe indiferenta.
* Orice ”paradis” nu poate fi decat o mare simplitate.
* Am invatat ca oricat de bun iti este un prieten , oricum te va rani din cand in cand…Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.

Octavian Paler

daca as fi fost

Dacă eram o lună, aş fi fost iulie.
Dacă eram o zi a săptămânii, aş fi fost sambata.
Dacă eram o parte a zilei, aş fi fost dimineata( pentru ca-mi plac inceputurile iar dimineata e un mic inceput al vietii)
Dacă eram un animal marin, ar fi fost sirena.
Dacă eram o direcţie, aş fi fost centru.
Dacă eram o virtute, aş fi fost ingaduinta dusa la extrem.
Dacă eram o personalitate istorică ..hmm aici e mai greu ca n-am prea invatat la istorie…poate o printesa.
Dacă eram o planetă, aş fi fost Pamantul.
Dacă eram un lichid, aş fi fost apa.
Dacă eram o piatră, aş fi fost un rubin.
Dacă eram o pasăre as fi fost un pescarus.
Dacă eram o plantă aş fi fost trandafir.
Dacă eram un tip de vreme aş fi fost rasaritul soarelui dupa furtuna.
Dacă eram un instrument muzical aş fi fost chitara .
Dacă eram o emoţie, aş fi fost entuziasm.
Dacă eram un sunet aş fi fost un cantec de pasare.
Dacă eram un element aş fi fost oxigen.
Dacă eram un cântec aş fi fost unul de dragoste.
Dacă eram un film , aş fi fost o comedie.
Dacă eram un serial aş fi fost “Doctor House”.
Dacă eram o carte aş fi fost nu stiu..imi plac multe carti..
Dacă eram un personaj de ficţiune aş fi fost cineva din STAR TREK.
Dacă eram un fel de mâncare, aş fi fost un fel sofisticat.
Dacă eram un oraş, aş fi fost Sighisoara..probabil..
Dacă eram un gust, aş fi fost dulce -acrisor.
Dacă eram o aromă, aş fi fost vanilie.
Dacă eram o culoare, aş fi fost portocaliu.
Dacă eram un material , aş fi fost bumbac.
Dacă eram un cuvânt, aş fi fost om.
Dacă eram o parte a corpului, aş fi fost ochii.
Dacă eram o expresie a feţei, aş fi fost zâmbet
Dacă eram o materie de şcoală, aş fi fost filozofie.
Dacă eram un personaj de desene animate, aş fi fost Daphne din Scooby Doo.
Dacă eram o formă, aş fi fost cerc.
Dacă eram un număr, aş fi fost 7…categoric 7.
Dacă eram o maşina, aş fi fost cu siguranta un coupe` decapotabil.
Dacă eram o haină, aş fi fost pantaloni mulati.

bataie de joc

Cand am auzit la stiri cazul asistentelor medicale de la neurologie( nu mai retin orasul) care au fost date in judecata ca un pacient a cazut noaptea din pat, m-am enervat cumplit.Cu 3 zile in urma am fost agresata verbal si amenintata cu bataia de catre o pacienta nervoasa.
Din cauza stirilor de acest gen personalul medical va deveni bataie de joc, de fapt deja suntem asa.
La ora 8 fara ceva dimineata a aparut la usa cabinetului femeia cea nervoasa , asta in conditiile in care programul de consultatii al medicului din cabinet incepe la 8.30. Am intrebat-o ce doreste , politicos, la care ea mi-a spus ca vrea sa faca o ecografie abdominala.I-am cerut biletul de trimitere pentru interne( fiind cabinet de boli interne) si ea imi arata un bilet de trimitere strict pentru eco abdominal, deci nu avea trimitere pentru cabinetul de interne , nu se incadra in categoria urgente dar ea sustinea ca vrea consultatie.I-am explicat ca nu va fi consultata fara un bilet de trimitere adecvat la care ea s-a isterizat si a tipat la mine, zicand ca merge cu reclamatiile pana la minister, ca sa nu uit ziua aceea, ca sa-l sunt pe medic.La care eu i-am raspuns ca nu-mi permit sa-l sun, iar ea m-a facut nesimtita si mi-a spus ca ma loveste.Ceilalti pacienti priveau ca la circ.In fine , a plecat val-vartej de la usa si s-a duc direct in birou la manager, ca sa faca reclamatie.In 5 minute ma cheama managera la ea in birou unde nesimtita de pacienta minte cu nerusinare ca m-a intrebat cum ma cheama si am refuzat sa-i spun.Desi aveam si ecusonul si numele era pe programul de la cabinet.In fine, dupa ce isi da seama managera ca are de-a face cu o mahalagioaica, imi spune sa plec.
Am ajuns pur si simplu bataie de joc pentru unii, care vin si bat cu pumnul in masa ca ei vor acum, tot, consultatie si tot tacamul.Si sa avem pardon , pentru salariul pe care lucrez eu mi se pare ca sunt suficient de amabila.Nu-mi sta in caracter sa repezesc oamenii dar unii o cer.
Iar cele doua asistente, mi-e mila de ele..Am lucrat si eu in schimburi de noapte si lucram cate 6 nopti consecutiv din lipsa de personal si eram o singura asistenta la 60 de bolnavi si colaboram cu 5 medici.Asa ca stiu ce inseamna .Nu ai cum sa-i supraveghezi non stop pe toti, sa fii langa patul lor tot timpul.Iar dupa cam a 3-a noapte, esti cam varza..
Cei care se uita la stiri ar trebui sa se gandeasca mai bine si sa incerce sa se puna in locul unei asistente.

e toamna..

Este toamna, deja si simt cateodata ca mi-e frig, ca sunt goala, prea goala..Ca tu nu esti..Ca poate nici n-ai fost vreodata, doar in imaginatia mea.Ca toate noptile alea au fost ireale, ca totul s-a naruit ca un castel de nisip sub valuri..Hmm, e toamna , ieri a fost vara, un alt anotimp cu tine.Luna are alta culoare, stelele parca si-au pierdut din stralucire, noptile sunt mult mai reci si..tu ai disparut , poate noaptea te-a furat, poate deja erai plecat doar eu n-am sesizat.Ma culc cu gandul la tine, te visez..dupa toamna vine iarna, apoi primavara iar si iar la nesfarsit..ca si iubirea mea..

diavolul de la Geoagiu

Intamplarea s-a petrecut cu multi ani in urma , cam acum 10 ani.M-a marcat atunci si m-am gandit de multe ori la ceea ce s-a intamplat, iar azi descoperind intamplator un articol asemanator m-am decis sa scriu si eu.
Eram cu sotul meu la plimbare in statiunea Geoagiu.Era vara.Am parcat masina si ne-am plimbat pe jos pana am ajuns aproape de padure.
Inainte de intrarea in padure era un parculet cu niste alei si banci.Pe una din bancute statea o babuta mica si incovoiata care in momentul in care am trecut pe langa ea ne-a intrebat: mergeti in padure ,copii?Noi i-am raspuns ca da, la care ea ne-a rugat sa-i aducem din padure o frunza de feriga.Eu i-am spus, cum sa nu tanti, sigur ca-ti aducem.Si ne-am continuat drumul intrand in padure.Dupa ce am parcurs cam 50 de metri pe un drum batut de utilaje, tractoare, carute ,ceva, sotul meu imi zice: o sa-ti arat o pestera, pe aici pe undeva trebuie sa fie o pestera care are o intrare ingusta .Eu in timpul cat mergeam cautam cu privirea sa gasesc o feriga pentru babuta, dar nici urma de ferigi pe-acolo.Ma uitam si in stanga si in dreapta dar nu erau ferigi.Mai,zic eu, hai sa mergem mai adanc in padure , poate gasim o feriga..Si ne continuam drumul.LA un moment dat apare un fel de luminis ,se vedea in spatele copacilor lumina.Dintr-o data sotul meu devine foarte agitat si-mi zice :am impresia ca cineva ne priveste.Si eu il intreb: cine? si am inceput sa privesc in spate si in toate partile dar nu vedeam nimic deosebit.El zice : fugi cat poti de repede ca e un urs.Eu am crezut ca glumeste, la care el repeta cat se poate de serios :fugi repede inapoi ca ne urmareste un urs.In momentul acela am inceput sa alerg cat puteam de repede desi eram incaltata foarte nepotrivit pentru un drum ca ala totusi in cateva minute am fost la iesirea din padure.Acolo ne-am odihnit putin si eu l-am intrebat : ce urs ai vazut, ca eu n-am vazut nimic.La care el imi raspunde:stii, de fapt nu era un urs ,semana mai mult cu ceva biped si acoperit de par si care se deplasa foarte , foarte repede.Intr-o secunda parcurgea zeci de metri.Nu stiam ce sa cred ,cert e ca ma luase frica serios.La intoarcere pe aceeasi alee, desi trecuse destul de putin timp de cand am intrat in padure, babuta care imi ceruse feriga, nu mai era acolo pe banca, disparuse din peisaj, fapt care mi s-a parut cel putin ciudat.
Intamplator am citit pe net ceva despre o aratare asemanatoare cu ceea ce vazuse sotul meu atunci.Deci si altii au vazut ”diavolul ”ala ciudat.Nu stiu ce era…

cuvinte

Atunci cand am chef sa visez ma pierd in cuvinte, scriu eu sau citesc pe altii.Azi am simtit cum se apropie toamna, am simtit-o ca o prezenta fizica, aproape de mine, rasfirandu-mi parul cu degetele ei tremurande.Vantul avea un miros specific tomnatic, zburand fara mila frunze din copacii tristi ca-si pierd podoaba.Vita de vie miroase superb desi si ea incepe sa-si piarda frunzele. Strugurii grei absorb cu nesat razele de soare care inca ard.Atarna lenes pe vie fara sa stie ca peste putin timp se vor transforma in vin.Rasaritul e mai lenes, apusul vine mai repede, ziua a pierdut putina putere in favoarea noptii.Ma bucur totusi ca e o toamna calda…calda..